Cum influenţează BNR dobânda creditelor

La prima vedere, poţi fi tentat să alegi un credit (fie el credit de nevoi personale, credit ipotecar, etc.)cu dobândă variabilă, nivelul acesteia fiind, deseori, mult mai atractiv decât în cazul unui împrumut cu dobândă fixă. Ţine cont, însă, de faptul că situaţia se poate schimba chiar şi la 180 de grade, pe parcursul derulării contractului de credit. Cu alte cuvinte, te poţi aştepta la rate mai mari, dar şi la un cost total mai crescut.  Sau, din contră, rata dobânzii poate să scadă, însemnând, astfel, un credit mai ieftin.

Dobânda variabilă este compusă din:

• Indicele de referinţă:

1. ROBOR - pentru creditele acordate înainte de 2019 şi pentru împrumuturi acordate prin programul guvernamental Prima Casă sau Noua Casă;
2. IRCC - pentru împrumuturile accesate începând din mai 2019, dar şi pentru noi credite tip Noua Casă;

• Marja fixă a fiecărei bănci, exprimată în procente, neschimbată pe toată perioada de creditare.  

Care este rolul cheie al BNR

Unele dintre cele mai importante ştiri, care apar frecvent în mass-media, se referă la scăderea sau majorarea de către Banca Naţională a României (BNR) a ratei dobânzii de politică monetară.

În fapt, BNR are atribuţii principale în ceea ce priveşte elaborarea strategiei politicii monetare, pe care, mai apoi, o implementează, şi poate controla evoluţia ratelor dobânzilor pe termen scurt. Majorările sau scăderile dobânzii de referinţă pe piaţa monetară, de către BNR, au efecte vizibile asupra nivelului dobânzilor variabile la creditele în lei, care se bazează pe indicii de referinţă.

Toate datele sunt publice, astfel că poţi vedea pe site-ul BNR atât valoarea indicelui IRCC, cât şi a celui ROBOR, precum şi informaţiile despre evoluţia acestora.  

Impactul deciziilor BNR asupra economiei

Banca Națională a României (BNR) joacă un rol crucial în menținerea stabilității economice a țării, iar deciziile sale de politică monetară au un impact semnificativ asupra întregii economii.

Rata dobânzii de politică monetară

Principalul instrument al BNR este rata dobânzii de politică monetară. Prin creșterea sau scăderea acestei rate, BNR poate influența dobânzile la credite și depozite, ceea ce la rândul său afectează consumul, investițiile și creșterea economică. O rată a dobânzii mai mare poate încuraja economisirea și poate tempera inflația, în timp ce o rată mai mică poate stimula creditarea și investițiile, dar poate duce și la creșterea prețurilor.

Influența asupra inflației

BNR are ca obiectiv principal menținerea stabilității prețurilor, adică țintirea unei rate a inflației scăzute și stabile. Prin ajustarea ratei dobânzii de politică monetară, BNR poate controla inflația, fie prin încetinirea creșterii prețurilor (când inflația este ridicată), fie prin stimularea cererii și a creșterii economice (când inflația este prea scăzută).

Impactul asupra cursului de schimb

Deciziile BNR pot influența și cursul de schimb al leului față de alte valute. O rată a dobânzii mai mare poate atrage investiții străine și poate duce la aprecierea leului, în timp ce o rată mai mică poate avea efectul opus.

Ultimele veşti de la BNR

Se preconizează că, în perioada următoare, băncile vor majora dobânzile pentru credite, după ce, în şedinţa din 5 octombrie, Consiliul de Administraţie al BNR a dat undă verde creşterii ratei dobânzii de politică monetară la 1,5% pe an, de la 1,25%. Decizia a venit în contextul creşterii inflaţiei şi după scumpirile anunţate în domeniul energiei şi al gazelor. Analiştii economici se aşteaptă la creşteri ale ratei dobânzii variabile pentru creditele de consum, calculul indicelui IRCC ţinând cont de nivelul dobânzilor de pe piaţa monetară.

Ce înseamnă ROBOR

Frecvent, evoluţia ROBOR este privită cu sufletul la gură de către persoanele care au credite. Creşterea acestui indice se traduce prin credite mai scumpe, cu rate mai piperate.

BNR a elaborat regulile pentru stabilirea ratelor de referinţă ROBOR, după cum urmează:

• Indicele este calculat, zilnic, de compania Thomson Reuters, după regulile stabilite de Banca Centrală, şi se aplică în cazul împrumuturilor de consum accesate înainte de anul 2019, dar şi în cazul unora dintre creditele tip Prima Casă sau Noua Casă.
• Valoarea sa este determinată în funcţie de media aritmetică a ratelor de dobândă utilizate de 10 bănci mari din ţara noastră (care îndeplinesc anumite condiţii de performanţă), excluzându-se extremele, respectiv cea mai mare şi cea mai mică rată de dobândă.

Există şi o măsură de protecţie, în cazul unui ROBOR prea mare. Dacă s-ar ajunge în situaţia depăşirii cu peste 25% a valoarii ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard), BNR este în măsură să pună pe pauză, temporar, calculul ROBOR, respectiv să publice un nivel egal cu cel al ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard).

Ce înseamnă IRCC

IRCC, respectiv Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor, a fost introdus prin OUG nr.19/2019 şi este valabil în cazul creditelor acordate în monedă naţională, cu dobândă variabilă. Acesta a apărut în peisaj ca o alternativă la vechiul ROBOR, care atingea valori în continuă creştere, în fiecare lună din 2018. IRCC se aplică şi în cazul cardurilor de cumpărături, al împrumuturilor ipotecare şi al descoperirilor de cont.  

Modalitatea de calcul este simplă:

• Determinarea valorii IRCC se bazează pe media aritmetică a ratelor zilnice de dobândă pentru tranzacţiile efectuate pe piaţa monetară interbancară în fiecare trimestru.
• În urma calculului, se stabileşte o valoare care se va aplica pentru stabilirea dobânzilor variabile din următorul trimestru, adăugându-se şi marja fixă a fiecărei bănci, după caz.
• Indicele IRCC se calculează trimestrial.

În cazul unei micşorări a indicelui IRCC, vei simţi o schimbare pozitivă în propriul buzunar, întrucât şi dobânda pentru creditul tău va scădea. La polul opus, creşterea IRCC determină majorarea dobânzii şi implicit scumpirea împrumutului tău.

Concluzie

BNR influenţează, în mod indirect, dobânzile creditelor, prin deciziile de politică monetară implementate. Este vorba despre hotărârile ce vizează creşterea sau scăderea ratei dobânzii de referinţă pe piaţa monetară, acestea având efecte asupra evoluţiei indicilor de referinţă IRCC şi ROBOR, care reprezintă o componentă importantă a dobânzii variabile la creditele în lei.