Cum să îți protejezi banii de inflație

Ce este inflația

Ce înseamnă inflație? Conform definiției economice, inflația reprezintă creșterea în timp a prețurilor bunurilor și serviciilor. Mai simplu spus, cu cât prețurile cresc, cu atât vei putea cumpăra mai puține produse cu banii tăi. Se exprimă de cele mai multe ca un procent și indică scăderea puterii de cumpărare a monedei unei țări.  Majoritatea statelor se vor confrunta într-un anumit punct cu inflația, aceasta influențând o mare parte a locuitorilor.

Inflația se poate face resimțită atât la prețurile din magazin, cât și la dobânda de referință percepută de bănci. Spre exemplu, la 1 ianuarie prețul pentru un covrig poate fi de 1 leu. Din cauza inflației, la 31 decembrie a aceluiași an, prețul pentru același covrig va crește cu 5 bani. În acest caz particular, inflația este de 5% pe an.

O ușoară creștere a prețurilor pentru bunuri și servicii se încadrează a fi „normală” dacă este între 2% și 3% pe an. Multe state încurajează această creștere deoarece îi determină pe oameni să cheltuiască în prezent, știind că anul viitor prețurile se vor mări. În România, ținta de inflație este de 2,5%, plus, minus un punct procentual.

Există și alte tipuri de inflație:

• Inflația moderată - reprezintă creșterea anuală a prețurilor cu 15-30%;
• Criza inflaționistă - unde creșterea anuală depășește 40%;
• Inflația rapidă - când ritmul anual de creștere a prețurilor se apropie de 10%;
• Inflația galopantă - când prețurile depășesc creșterea de 10%;
• Hiperinflația - când creșterea este mai mare de 50%.

Cum se calculează inflația

Pentru a realiza un calcul inflație se ia în considerare toate bunurile și serviciile care intră în gospodăriile populației:

• Articole zilnice (alimente, ziare, benzină, etc.);
• Bunuri de folosință îndelungată (ex: îmbrăcăminte);
• Servicii (ex: asigurări RCA).

Toate aceste bunuri și servicii reprezintă „coșul” de produse. Rata anuală a inflației este dată de prețul acestui coș într-o anumită lună, comparându-l cu prețul pentru aceluiași coș în aceeași lună a anului trecut. Pe baza ratei de inflației se stabilește un indice de inflație. Cu cât acest indice este mai mare, cu atât nivelul de trai al populației este mai scăzut.

În zona Euro, inflația se măsoară după indicele IAPC (indice armonizat al prețurilor de consum).  Pentru a determina indicele IAPC, Eurostat (institutul de statistică) colectează în jur de 1,8 milioane de prețuri din 200.000 de magazine, în 1.600 de localități din Uniunea Europeană. Ca o medie, fiecare țară va colecta prețurile a 700 de produse și servicii.

Fiecărui produs i se colectează mai multe prețuri, cât și o anumită pondere, în funcție de sumele medii cheltuite într-o gospodărie pentru produsul respectiv.

Dacă vrei să faci un calcul și să determini singur indicele de inflație trebuie să alcătuiești o listă cu toate produsele din coșul tău și a cantităților de servicii pe care le-ai folosit într-un an dat. Apoi, calculezi cheltuielile totale pentru fiecare dintre aceste produse, înmulțind cantitățile cumpărate cu prețul unitar aferent. Aduni rezultatele totale și obții costul total de consum. Dacă urmezi acești pași și faci calculul pentru anii trecuți, vei observa cum se modifică prețul coșului tău.

Dacă vrei un calculator de inflație, INSSE oferă posibilitatea de a te ajuta să determini indicele prețurilor de consum. Pe site-ul lor ți se va oferi valoarea pentru indice inflație lunară. Indicatorii prețurilor de consum sunt publicați de către INSSE. Raportul asupra inflației se poate găsi și în rapoartele publicate pe site-ul Băncii Naționale a României. (BNR inflație).

Cum îți protejezi economiile

Clasica metodă de a pune „banii la saltea” nu mai este o variantă avantajoasă, mai ales că băncile oferă posibilități care pot să-ți aducă profit prin simplul fapt că ai economii. Pentru a-ți păstra economiile poți alege dintre un cont de economii, un depozit la termen sau fonduri de investiții. Partea bună este că poți obține un profit procentual mai mare decât inflația.

Contul de economii vine cu avantajul de a avea acces oricând îți dorești la bani, exact ca și când ai avea un cont curent. Diferența este dată de faptul că dobânda pentru perioada în care ai păstrat banii îți rămâne în totalitate, lucru care nu se petrece și la un depozit clasic în cazul în care îți iei banii înainte de termenul stabilit. Partea mai puțin bună este că dobânda se poate modifica în funcție de evoluția pieței, iar profitul poate fi destul de mic.

Pentru sumele mai mari de bani, un depozit la termen este de preferat. Cu cât suma pe care o strângi în depozit crește, cu atât profitul este mai mare. Important este să depui banii la data scadentă astfel încât să beneficiezi de dobândă mai mare.

Când ai planuri pe termen lung, fondurile de investiții sunt excelente. Dar ce sunt acestea? În termeni simpli, fondurile de investiții strâng la un loc mai mulți investitori, aceștia punându-și banii la comun pentru ulterioare investiții în diferite instrumente financiare.

În concluzie

Ne-am dorit ca acest articol să aibă ca piloni principali următoarele aspecte: inflație definiție, indice inflație și calcul inflație. Este importantă să rămâneți cu ideea simplă conform căreia inflația este un dezechilibru în economia oricărei țări. Dacă vrei să îți păzești economiile de acest dezechilibru constant, cel mai bine ar fi să te îndrepți spre una dintre opțiunile discutate mai sus: cont de economii, depozit la termen sau fonduri de investiții.