IRCC - valoare la zi și ce este

IRCC, sau Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor, reprezintă indicatorul financiar utilizat în România pentru calculul dobânzilor variabile la majoritatea creditelor în lei contractate după luna mai 2019. Acest indice de referință a fost introdus pentru a oferi o mai mare transparență și stabilitate în calculul costurilor pentru un împrumut.

Acest indice a fost stabilit prin legislație (Ordonanța de Urgență nr. 19/2019) ca noua referință pentru creditele consumatorilor. Valoarea sa este calculată și publicată de către Banca Națională a României (BNR). Formula de calcul se bazează pe media ponderată a ratelor de dobândă la tranzacțiile de pe piața interbancară. Astfel, IRCC reflectă costul real la care băncile se împrumută între ele. Pentru un debitor, dobânda finală a creditului se compune din valoarea IRCC, la care banca aplică o marjă fixă, stabilită contractual.

Scopul principal al indicelui IRCC este de a servi ca o referință pentru creditele acordate consumatorilor care este mai stabilă și mai transparentă decât vechiul indice, ROBOR. Acesta a fost conceput pentru a reflecta mai fidel condițiile reale din piața monetară și pentru a reduce volatilitatea ratelor lunare.

Prin modul său de calcul, bazat pe tranzacțiile efective de pe piața interbancară dintr-un întreg trimestru, se urmărește atenuarea fluctuațiilor bruște. Astfel, valoarea IRCC se actualizează mai lent decât o făcea ROBOR-ul zilnic, oferind o predictibilitate mai mare pentru debitor pe termen scurt și mediu. Legislația a avut în vedere protejarea consumatorilor de șocurile unor creșteri abrupte ale dobânzilor, făcând costul unui credit mai previzibil.

Indicele IRCC influențează în principal costul pentru creditele acordate consumatorilor cu dobândă variabilă, în lei, contractate după mai 2019. Această categorie largă include mai multe tipuri de împrumuturi esențiale pentru consumatori.

Principalele tipuri de credite afectate de valoarea IRCC sunt:

• Credite ipotecare și imobiliare: Acestea sunt împrumuturi pe termen lung pentru achiziția sau construcția unei locuințe, unde fluctuația indicelui are cel mai mare impact asupra ratei lunare.
• Credite de nevoi personale: Orice credit de consum fără o destinație anume, contractat cu dobândă variabilă, va avea rata calculată pe baza IRCC plus marja băncii.
• Credite de refinanțare: Atunci când un consumator alege să refinanțeze un credit mai vechi (chiar și unul legat de ROBOR), noul contract de credit cu dobândă variabilă va utiliza, cel mai probabil, indicele de referință IRCC.

Este important de menționat că la creditele cu dobândă fixă și cele contractate înainte de mai 2019 (care folosesc ROBOR) nu sunt direct afectate de evoluția IRCC, decât dacă se optează pentru o refinanțare.

Valoarea IRCC se calculează ca fiind media aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare, ponderată cu volumul acestor tranzacții. Acest calcul complex este efectuat de BNR și reflectă costul real al lichidității din piața bancară.

Procesul de calcul urmează acești pași:

1. Colectarea datelor zilnice: BNR colectează zilnic date despre toate tranzacțiile interbancare (împrumuturi între bănci). Pentru fiecare tranzacție se înregistrează valoarea și rata de dobândă aplicată.
2. Calculul indicelui zilnic: Se calculează IRCC zilnic ca medie ponderată a ratelor de dobândă cu volumele tranzacțiilor din ziua respectivă.
3. Calculul indicelui trimestrial: Valoarea IRCC aplicabilă pentru un credit nu este cea zilnică. Se ia în calcul un trimestru întreg de date. De exemplu, pentru valoarea IRCC aplicabilă din 1 iulie, se face media aritmetică a indicilor zilnici din trimestrul anterior (ianuarie, februarie, martie). Astfel, valoarea are un decalaj de un trimestru față de perioada de calcul.

Creșterea sau scăderea IRCC este influențată de un ansamblu de factori economici și decizii de politică monetară care afectează direct lichiditatea și costul banilor pe piața interbancară din România.

Principalii factori sunt:

• Rata dobânzii de politică monetară a BNR: Aceasta este cea mai directă influență. Când BNR crește rata de referință pentru a controla inflația, băncile se împrumută mai scump, ceea ce duce la creșterea dobânzilor interbancare și, implicit, a indicelui IRCC. O scădere a ratei de politică monetară are efectul opus.
• Inflația: O inflație ridicată determină, de obicei, BNR să modifice dobânda de politică monetară în sens crescător, influențând valoarea IRCC.
• Lichiditatea din piața bancară: Excesul sau deficitul de lei din sistemul bancar influențează direct nivelul dobânzilor. Un deficit de lichiditate face ca băncile să se împrumute între ele la dobânzi mai mari, ceea ce duce la un IRCC mai ridicat.
• Condițiile economice generale: Stabilitatea economică, investițiile străine și percepția de risc a țării pot influenta apetitul băncilor pentru a împrumuta, afectând astfel dobânzile și, ulterior, valoarea indicelui.
• Evoluțiile piețelor financiare internaționale: Deciziile Băncii Centrale Europene (BCE) sau ale Rezervei Federale din SUA (FED) pot avea un impact indirect asupra pieței locale.

Valoarea IRCC aplicabilă pentru creditele cu dobândă variabilă se actualizează trimestrial, în patru date fixe pe parcursul anului. Această actualizare trimestrială este prevăzută de legislație și oferă o anumită predictibilitate ratei pe care un debitor o are de plătit.

Datele la care noua valoare a indicelui intră în vigoare pentru calculul ratelor sunt:

• 1 ianuarie (pe baza datelor din trimestrul 3 al anului anterior, adică iulie-septembrie)
• 1 aprilie (pe baza datelor din trimestrul 4 al anului anterior, adică octombrie-decembrie)
• 1 iulie (pe baza datelor din trimestrul 1 al anului curent, adică ianuarie-martie)
• 1 octombrie (pe baza datelor din trimestrul 2 al anului curent, adică aprilie-iunie)

Astfel, valoarea IRCC care se aplică ratei tale curente este cea calculată pe baza tranzacțiilor dintr-un trimestru anterior. De exemplu, în iunie 2025, rata ta va fi calculată cu IRCC stabilit la 1 aprilie 2025, care la rândul său a fost calculat cu datele din octombrie-decembrie 2024.

O prognoză exactă pentru evoluția IRCC în următorul an este dificil de stabilit, deoarece valoarea sa variază în funcție de factori economici complecși. Totuși, analiștii financiari și băncile publică periodic estimări bazate pe evoluția așteptată a inflației și a deciziilor de politică monetară ale BNR.

Pentru o prognoză informată, trebuie urmărite comunicatele BNR privind rata inflației și deciziile Comitetului de Politică Monetară. Tendința generală este strâns legată de rata dobânzii de politică monetară. Dacă BNR semnalează o relaxare a politicii monetare (o scădere a dobânzii cheie) ca răspuns la temperarea inflației, este de așteptat ca și indicele IRCC să urmeze o traiectorie descrescătoare. Invers, dacă presiunilor inflaționiste cresc, BNR ar putea menține dobânzile ridicate sau chiar să le majoreze, ceea ce ar duce la o stagnare sau o creștere a indicelui. De exemplu, mulți analiști se așteaptă la o tendință de scădere a IRCC pe parcursul anilor 2024 și 2025, pe măsură ce inflația se temperează.

IRCC afectează direct și semnificativ rata ta lunară la bancă dacă ai un credit cu dobândă variabilă în lei, contractat după mai 2019. Dobânda totală pe care o plătești este suma dintre valoarea IRCC și marja fixă a băncii, stabilită în contractul de credit.

Formula este simplă: Dobândă totală = IRCC + Marja Fixă a Băncii. Când valoarea IRCC se modifică trimestrial (la 1 ianuarie, 1 aprilie, 1 iulie, 1 octombrie), componenta variabilă a dobânzii tale se actualizează.

• Dacă IRCC crește, dobânda totală a creditului tău va crește, ceea ce duce la o rată lunară mai mare de plătit.
• Dacă IRCC scade, dobânda totală scade, iar rata lunară se va micșora, permițându-ți să economisești. Prin urmare, noul tău scadențar (sau grafic de rambursare) va reflecta această modificare a ratei pentru următorul trimestru.

Decizia de a trece de la ROBOR la IRCC printr-o refinanțare depinde de condițiile specifice ale contractului tău actual, de ofertele de refinanțare disponibile pe piață și de toleranța ta la risc. Trecerea nu este automată, ci implică încheierea unui nou contract de credit.

Pentru a evalua dacă merită, ia în considerare următoarele:

• Diferența de valoare: Istoric, valoarea IRCC a fost sub cea a indicelui ROBOR. Calculează care ar fi noua ta dobândă (IRCC + noua marjă a băncii) și compar-o cu dobânda actuală (ROBOR + marja ta veche).
• Costurile refinanțării: O refinanțare poate implica anumite costuri, cum ar fi comision de analiză, taxe notariale pentru ipotecă (dacă e cazul) sau alte taxe. Aceste costuri trebuie luate în calcul.
• Marja băncii: Ofertă de refinanțare va veni cu o nouă marjă fixă. Asigură-te că aceasta este competitivă.

Cel mai eficient mod de a lua o decizie informată este să compari ofertele de refinanțare de la mai multe bănci și IFN-uri. Folosind platforma Sortter, poți vizualiza și compara rapid diverse opțiuni de credite noi bazate pe IRCC, ajutându-te să vezi dacă poți obține o rată lunară mai mică și să economisești.

Diferența principală dintre IRCC și EURIBOR este moneda la care se referă și piața monetară pe care o măsoară. Ambii sunt indici de referință pentru credite, dar se aplică unor tipuri diferite de împrumuturi.

• IRCC (Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor): Este un indice specific pentru piața interbancară din România și se aplică exclusiv la creditele cu dobândă variabilă acordate în lei (RON). El reflectă costul la care băncile românești se împrumută între ele în moneda națională.
• EURIBOR (Euro Interbank Offered Rate): Este un indice de referință pentru piața interbancară din zona euro. El se aplică la creditele cu dobândă variabilă acordate în euro (EUR). Valoarea sa reflectă rata de dobândă medie la care un panel de bănci europene majore se oferă să se împrumute reciproc în euro. Dacă ai un credit ipotecar sau de consum în euro, rata ta variabilă va fi, cel mai probabil, influențată de evoluția EURIBOR, nu de IRCC.