Rata dobânzii de politică monetară crește de la 5,50% pe an la 6,25% pe an, depășind estimările analiștilor economici care se așteptau la o majorare cu doar 0,50 puncte procentuale. În cadrul întrunirii de astăzi, Consiliul de administrație al BNR a dat undă verde celei de-a șaptea majorări din cursul acestui an. Decizia se va aplica de mâine, 6 octombrie, urmând ca efectele asupra creditelor de consum să fie vizibile în următoarea perioadă.
Această decizie a BNR vine ca un răspuns la ritmul constant de creștere al inflației. „Rata anuală a inflației a ajuns la 15,32 la sută în august, marginal peste nivelul prognozat, după ce în luna iulie a scăzut la 14,96 la sută, de la 15,05 la sută în iunie. Creșterea a fost antrenată aproape în totalitate de continuarea scumpirii alimentelor, inclusiv a categoriei LFO, contrabalansată totuși în mare parte de scăderea prețului combustibililor (pe fondul compensării prețului carburanților și al descreșterii cotației petrolului), precum și de efectele de bază asociate evoluției prețurilor la energie”, au transmis reprezentanții BNR. În paralel, economia românească a înregistrat o scădere în trimestrul II, fiind generate incertitudini inclusiv pe fondul escaladării conflictului din Ucraina și al sancțiunilor aferente, impuse de alte state UE.
Efecte asupra noilor împrumuturi
Românii care vor să acceseze împrumuturi de nevoi persoanele sau ipotecare vor fi afectați de această decizie a BNR privind dobânda cheie. Se estimează că trendul majorărilor va fi urmat îndeaproape și de instituțiile de creditare, în scurt timp, astfel că nu este exclus ca împrumuturile să se scumpească.
În primul rând, indicii de referință IRCC și ROBOR sunt calculați luându-se în considerare dobânzile de pe piața monetară. Astfel, evoluția lor are efecte asupra nivelului dobânzilor variabile. În plus, de dobânda cheie, a cărei majorare tocmai a fost decisă, se ține cont și în momentul în care băncile aleg să împrumute de la BNR, când nu dispun de suficiente lichidități. Drept urmare, se ajunge la un cost mai ridicat al împrumutului, iar „nota de plată” ar putea fi transmisă clienților ce aplică pentru accesarea unei soluții financiare.
Cresc dobânzile creditelor deja accesate
Trebuie să știi că deciziile BNR de majorare a dobânzii cheie își pun amprenta și asupra creditelor deja accesate de populație, indiferent că vorbim despre credite de nevoi personale sau despre credite pentru achiziționarea unei locuințe. Astfel de măsuri de politică monetară influențează evoluția indicilor de referință IRCC și ROBOR, care, alături de marja fixă a băncii, formează dobânda variabilă aplicată pentru creditele de consum. În acest sens, economiștii preconizează scumpiri ale dobânzilor variabile.
Ce măsuri a mai luat BNR
Pe lângă majorarea dobânzii cheie, în cadrul ședinței Consiliului de administrației al BNR de astăzi s-au mai decis următoarele:
- creșterea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) de la 6,50%/an la 7,25%/an; același trend îl urmează și rata dobânzii la facilitatea de depozit, fiind crescută, din 6 octombrie, la 5,25% de la 4,50%/an;
- un control ferm privind lichiditățile de pe piața monetară;
- păstrarea nivelurilor actuale în ceea ce privește ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele instituțiilor creditoare, atât în lei, cât și în valută.
Prin astfel de decizii de politică monetară, BNR își propune să stimuleze economisirea, ca urmare a creșterii ratelor dobânzilor bancare. De asemenea, Banca Centrală vizează o eventuală ancorare a anticipațiilor inflaționiste, strategia aplicându-se pe termen mediu. BNR urmărește, astfel, ca rata inflației să fie readusă „în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile”.
O nouă ședință BNR în noiembrie
În cazul în care inflația va continua să atingă valori ridicate, o nouă majorare a ratei dobânzii de politică monetară este mai mult decât posibilă. Următoarea întrunire a Consiliului de Administrație al BNR pe teme de politică monetară este programată în 8 noiembrie.
Potrivit evaluărilor BNR, rata inflației va mai crește spre sfârșitul anului, însă este preconizat un ritm „vizibil încetinit”. „Determinante pentru înrăutățirea suplimentară a perspectivei apropiate a inflației sunt dinamicile mai mari anticipate a fi consemnate în lunile următoare de prețurile gazelor naturale și energiei electrice – inclusiv în condițiile modificării caracteristicilor schemei de plafonare a prețurilor la energie electrică -, precum și de prețurile alimentelor, sub influența creșterii ample a cotațiilor mărfurilor agroalimentare, pe fondul războiului din Ucraina și al sancțiunilor instituite, dar și al secetei prelungite și extinse la nivel european din această vară”, explică reprezentanții BNR.
